EXCLUSIV COLUMBO – Vosganian, un pelerin în tărâmul cuvintelor rostite și ce a pățit cu președintele Columbiei

Prim – vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din România, ca de obicei, la gala de decernare a Premiului Național Mihai Eminescu, la Botoșani, a avut un intermezzo care nu-i dezminte renumele de guru al comunicărilor colocviale sau de pictor desăvârșit, cu penelul cuvintelor, al frământărilor umanității. Fără îndoială, Varujan Vosganian, vicepreședinte ALDE, este un scriitor și, în primul rând, un gânditor al trăirii și reverberării spiritului creației divine neîntinate. Astăzi, la Botoșani, a explicat audienței de ce pelerinii poeziei în tărâmul cuvintelor rostite sunt triști.
”Există poeți făcuți pentru a fi declamați. Alții pentru a fi citiți. Iată, doi dintre laureații noștri, Cezar Ivănescu, propriul declamator al versurilor sale și Mircea Ivănescu – greu de declamat; Nichita Stănescu, care umple scenele cu versurile sale, Virgil Mazilescu, care este mult mai greu de recitat și face mai degrabă subiectul unei lecturi meditative. Ca să anticipez, chiar și laureatul din seara asta este un poet dedicat, mai degrabă, lecturii poeziilor sale, decât recitărilor. Mihai Eminescu este un poet care, în aceeași măsură, a produs versuri care pot fi recitate dar și versuri care fac subiectul unei lecturi meditative. Nu e singurul. Ion Barbu, de pildă, în Baladele sale orientale este declamativ, iar în versurile sale ermetice invită la lectură. Această bidimensionalitate se reflectă și în fuziunea cu muzica. Câți dintre noi nu ar fredona Luna lui Marte, sau Emoții de toamnă, ale lui Nichita Stănescu… Eu personal nu știu să existe vreun cântec pe versuri de Mircea Ivănescu sau Virgil Mazilescu. Vorbind de poezia care se recită, vorbim despre vocile poeților. Dacă ar fi să fim pelerini ai poeziei, într-un tărâm al cuvintelor rostite, am face-o cu foarte multă tristețe. Am ales numele a trei poeți și am căutat înregistrări ale vocilor lor în arhiva televiziunii publice și în fonoteca radio-ului, singurele două sipete în care ar putea să existe așa ceva. Nu i-am găsit. Așadar, dacă veți merge în tărâmul cuvintelor rostite al poeziei românești, nu-i veți auzi pe Nicolae Labiș, pe Virgil Mazilescu sau pe Daniel Turcea”, a susținut Varujan Vosganian în debutul galei de decernare a Premiului Eminescu pe 2018.
Tradus în peste 20 de limbi
De origine armeană, cărțile sale au fost traduse în peste 20 de limbi. Luându-și seva pătrunzătorului spirit din rădăcini genealogice ramificate în Constantinopol și Persia, Varujan Vosganian și-a luat licența pentru eternitate cu lucrarea ”Cartea șoaptelor”. Această carte cuprinde evenimente importante ale armenilor și românilor până prin 1960. În perioada 2013-2015, cartea a fost nominalizată la Premiul Nobel de către uniunile scriitorilor din România și din Armenia, dar și de către Asociația de limbă ebraică din Israel. Această carte a fost cerută de către președintele Columbiei, Juan Manuel Santos, iar după lecturarea ei a spus că îl va ajuta în dialogul cu gherilele, convins fiind de rolul culturii în actul politic.
A pierdut rangul de comisar european pentru că s-a declarat unionist incurabil
Iar dacă tot ne-am obișnuit cititorii cu informații inedite, adesea, mai trebuie să facem o precizare, printre multele care s-ar putea creiona vorbind de Vosganian. În octombrie 2006, a fost propus pentru ocuparea funcției de comisar european din partea României, după ce aceasta va fi aderat la Uniunea Europeană, iar Vosganian a fost audiat de președintele Comisiei Europene (CE) de atunci, José Manuel Barroso. În urma audierilor lui Vosganian și a candidatei din partea Bulgariei, Meglena Kuneva, președintele CE de atunci a avansat doar candidatura celei din urmă, iar Guvernul României a trebuit să facă o altă propunere. Presa vremii a pus eșecul candidaturii lui Vosganian pe seama probabilității mari ca el să fie respins de Parlamentul European, din cauza unor declarații mai vechi cu tentă rasistă față de romi, precum și din cauza nerecunoașterii independenței Republicii Moldova. Vosganian este un susținător al mișcării de unificare a României și Republicii Moldova în cadrul UE, declarând în ședința Senatului din 10 aprilie 2006 că atât timp cât există două state separate (România și Republica Moldova), „poporul român va fi ultimul popor care va purta rușinea de a fi divizat de o frontieră artificială”. În aceeași ședință s-a autodescris drept un „unionist incurabil”.

Notă: În imagine, cu Liviu Rădășanu – viitorul primar al municipiului Botoșani

Sursa: COLUMBO – www.informatorulbt.ro 

88Shares

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

88Shares